Tel. +4 0745 319 902

Tehnica de lucru a covoarelor traditionale romanesti, in patrimoniul UNESCO!!!

2016-12-02

 

Tehnica de țesut a covoarelor tradiționale românești, folosită și în atelierul ARTALASAT, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, ca făcând parte din Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Atelierul ARTALASAT a fost un exemplu și o sursă de inspirație pentru Ministerul Culturii, în vederea includerii acestui meșteșug în patrimoniul UNESCO.

Încă de la înființarea atelierului ARTALASAT, fondatorul acestuia, doamna profesor Antoneta Nadu și-a propus să păstreze și să transmită mai departe arta țesutului covoarelor tradiționale românești, în special din zona de Sud a Olteniei. Mai mult decât atât, există în permanență preocuparea de a crea noi modele din motive tradiționale, folosind războaie de țesut și unelte specifice.

Această tehnică de realizare a covoarelor este în pericol de a fi dată uitării, mai ales datorită faptului că, în zona rurală, nu mai există interes în practicarea acestui meșteșug.

 

Tehnica de realizare a covoarelor tradiționale, cunoscută la noi sub numele de "scoarță", a fost inclusă în patrimoniul UNESCO chiar de Ziua Națională a României, pe 1 Decembrie 2016. Experții UNESCO au luat această decizie la propunerea României și Republicii Moldova. De altfel, împărțim această artă tradițională cu vecinii de peste Prut.

Experții UNESCO au considerat că tehnica de țesut "scoarța" la război, care a fost transmisă din generație în generație, este o expresie a "creativității, identității și coeziunii sociale".

În vechime, "scoarța" era folosită în special pentru decorul pereților ori se găsea în zestrea mireselor. Acum, e văzută mai ales ca o lucrare de artă.

 

Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat bucuria că o tradiție românească e recunoscută internațional

 

În afară de scoarță, țara noastră a propus și recunoașterea pelerinajului de Rusalii de la Șumuleu Ciuc, dar comisia a mai cerut câteva detalii.

România va propune la anul, împreună cu Moldova, Bulgaria și Republica Macedonia ca toate practicile și ritualurile de mărțișor să intre pe lista UNESCO.

 

Povestea "scoarței" romanesti

Povestea scoarțelor românești se pierde în negura timpului. În vechime, țărăncile au început să le țeasă la război și au înlocuit astfel bârnele căptușite cu scoarța de copac de pe perete. De acolo le vine și numele. Miresele erau cândva mândre să le scoată din lada de zestre și să își împodobească noua casa cu ele.

Astăzi, meștesugul țesutului scoarțelor este aproape pe cale de dispariție.

E o muncă migăloasă și puține tinere mai au răbdare să stea ore în șir la război și să deprindă tainele țesutului.

România și Republica Moldova împart cu mândrie tradiția țesutului scoarțelor. Iar UNESCO a recunoscut meritele ambelor țări.

Odată intrată în patrimoniul cultural mondial, alături de doină, dansul călușului, colindatul în ceata bărbătească și ceramica de Horezu, scoarța va fi o atracție în plus pentru turiști.

Autoritățile speră că în felul acesta să crească și șansele de a transmite meșteșugul, mai departe, către generațiile viitoare.

 

Video oficial UNESCO

 

Sursa: UNESCO si TVR